Ce este vishingul? Apelurile frauduloase și vocile clonate în 2026

Când telefonul sună și cineva se grăbește în locul tău

Pe scurt: vishingul este frauda prin apel telefonic. Cineva te sună și se dă drept banca, Poliția, un curier, un „agent de investiții” sau chiar o rudă, apoi te grăbește să faci un lucru: să spui un cod, să aprobi o plată, să instalezi o aplicație sau să muți banii într-un „cont sigur”. Numărul de pe ecran poate fi falsificat, iar vocea poate fi clonată. Regula care te apără rămâne simplă: închizi și suni tu, la numărul oficial pe care îl găsești singur.

Cuvântul vine din „voice” și „phishing”. Este aceeași capcană ca la phishing, doar că momeala nu mai e un mesaj, ci o voce.

• Atacatorul nu sparge nimic. Te convinge pe tine să deschizi ușa.
• De cele mai multe ori nu vrea parola, ci acțiunea ta: un cod citit la telefon, o notificare aprobată, o aplicație instalată, un transfer făcut de tine.
• Pentru că banii pleacă prin mâna ta, banca vede o operațiune aprobată de client. De aceea recuperarea e grea.

Vishingul face parte din familia vectorilor de atac, adică a ușilor prin care intră escrocii.

• „Sunt de la bancă, contul dumneavoastră e în pericol.” Cel mai răspândit scenariu. Urmează cererea de coduri sau mutarea banilor într-un „cont sigur”, care e contul escrocilor.
• Falsul polițist și „specialistul BNR”. DNSC a descris scenariul: apelantul spune că identitatea ta a fost folosită de un infractor ca să ia un credit, îți trimite pe WhatsApp poza unei „legitimații” și te transferă la un „specialist de la Banca Națională”.
• „Suportul tehnic.” Ți se spune că telefonul sau calculatorul e infectat și ești rugat să instalezi o aplicație de control la distanță. Prin ea, atacatorul vede ecranul, deschide aplicația băncii și face plăți în numele tău.
• „Agentul de investiții.” După ce ai lăsat numărul într-o reclamă, ești sunat zilnic de un „consilier” care te ajută să „deschizi contul”. Despre asta am scris în articolul despre escrocheriile cu platforme de tranzacționare.
• Ruda la ananghie. O voce care seamănă cu a copilului sau a nepotului tău spune că a avut un accident și are nevoie urgent de bani. Vocea poate fi clonată din câteva secunde de înregistrare publică.
• Curierul, ANAF sau furnizorul de energie. O datorie mică, un colet blocat sau o factură neplătită, urmate de cererea datelor de card.
• Apelul care vine după un mesaj. Primești întâi un SMS sau un e-mail cu un număr „de urgență”. Când suni tu, răspund tot ei.

• Frauda prin telefon a ajuns pe primul loc în România. Potrivit DNSC, 42% dintre incidentele raportate în prima jumătate a lui 2026 au fost apeluri frauduloase. Phishingul prin e-mail a avut 14%, iar SMS-urile false 13%. Este prima dată când vishingul conduce clasamentul.
• Dosarele se adună mai repede decât se rezolvă. Poliția Română a înregistrat aproximativ 15.000 de dosare de criminalitate informatică în primul semestru din 2026. La sfârșitul lui iunie erau în lucru aproximativ 72.000, față de 67.000 la începutul anului.
• Cei de peste 50 de ani sunt ținta preferată. Un studiu prezentat în iulie 2026, la evenimentul ING SAFE Talks, arată că peste 6 din 10 persoane de peste 50 de ani s-au confruntat cu cel puțin o formă de fraudă online sau telefonică.
• Vocea poate fi clonată. FBI a numărat pentru prima dată separat plângerile în care apare inteligența artificială: 22.364 în 2025, cu pierderi de aproximativ 893 de milioane de dolari. Doar apelurile cu vocea clonată a unei rude „aflate la ananghie” au adus pierderi de peste 5 milioane de dolari.
• Falșii funcționari sunt de două ori mai mulți. În același raport FBI, plângerile despre persoane care se dau drept autorități au crescut cu 87% într-un an, iar pierderile aproape s-au dublat, până la 798 de milioane de dolari.
• Tendința continuă. Raportul APWG pentru trimestrul al doilea din 2026 arată că vishingul a atins un nou maxim și a crescut cu 20% față de trimestrul anterior.

Concluzia practică: numărul afișat și vocea nu mai sunt dovezi. Singura dovadă e apelul pe care îl faci tu.

• Graba. „Mai aveți trei minute până pleacă banii.” Sub presiune, oamenii nu mai verifică.
• Autoritatea. Bancă, Poliție, Banca Națională, DNSC. Un titlu oficial oprește întrebările.
• Frica. Un credit pe numele tău, un dosar penal, un copil accidentat.
• Izolarea. „Nu închideți” și „nu spuneți nimănui, ancheta e confidențială” au un singur rost: să nu apuci să întrebi pe cineva.
• Numărul falsificat (spoofing). Atacatorul poate face ca pe ecran să apară numărul real al băncii sau al unei instituții.
• Detaliile corecte. Numele tău, adresa sau ultimele cifre ale cardului nu dovedesc nimic. Sunt date care circulă de ani de zile.

• Închide și sună tu. Folosește numărul de pe spatele cardului sau de pe site-ul oficial, tastat de tine. Nu suna înapoi la numărul care te-a apelat și nu folosi numărul primit de la apelant.
• Codurile nu se spun nimănui. Nici băncii, nici Poliției, nici familiei. Citește tot SMS-ul: de multe ori scrie chiar în el pentru ce plată e codul.
• Nu instala aplicații la cererea cuiva care te-a sunat. Mai ales aplicații de control la distanță.
• Aprobă doar ce ai pornit tu. O notificare apărută din senin în aplicația băncii se respinge.
• Stabiliți o parolă de familie. Un cuvânt știut doar de voi, cerut la orice apel cu „am pățit ceva, trimite-mi bani”. Dacă vocea nu îl știe, închizi și suni tu persoana.
• Pune limite pe card și alerte la tranzacții. O limită mică de transfer zilnic reduce paguba chiar dacă ai fost păcălit.
• Vorbește cu părinții și bunicii. Spune-le concret: „banca nu te sună ca să-ți ceară coduri. Dacă te sună cineva, închizi și mă suni pe mine”.
• Ai dreptul să fii nepoliticos. Poți închide fără explicații. O instituție reală nu se supără că verifici.

Primele minute contează, pentru că un transfer poate fi uneori oprit.

• Sună banca imediat, la numărul oficial. Cere blocarea cardului și a accesului la aplicație și spune că ai fost victima unei fraude.
• Dacă ai instalat o aplicație la cererea apelantului, oprește internetul pe dispozitiv și dezinstaleaz-o înainte să mai deschizi aplicația băncii.
• Schimbă parolele de la e-mail și de la internet banking, de pe alt dispozitiv.
• Păstrează dovezile: numerele de telefon, ora apelurilor, mesajele și capturile de ecran.
• Depune plângere la Poliție. Fără ea, banca și instituțiile au puține pârghii.
• Raportează la DNSC, la numărul 1911 sau pe pnrisc.dnsc.ro.
• Fii atent la al doilea apel. Victimele sunt sunate din nou de „firme de recuperare” care promit banii înapoi contra unui comision. Este aceeași fraudă, partea a doua.

Nu te rușina și nu amâna. Cei care sună sunt profesioniști și exersează același scenariu de zeci de ori pe zi.

Nu. Banca nu cere la telefon parole, PIN-ul, codurile primite prin SMS sau aprobarea unei tranzacții. Dacă cineva le cere, este o tentativă de fraudă, oricât de oficial ar suna.

De cele mai multe ori nu îți poți da seama după ureche. Pune o întrebare la care doar persoana reală știe răspunsul sau cere parola de familie, apoi închide și sun-o tu pe numărul ei obișnuit.

• Ce este un vector de atac? Ușile prin care intră escrocii în 2026
• Ce este phishingul și cum te ferești de el în 2026?
• Ce este smishingul? SMS-urile false cu colete, taxe și bănci în 2026
• Ce este malware-ul? Aplicațiile false, infostealerele și ransomware-ul în 2026
• Ce sunt videoclipurile deepfake și cum te ferești de ele în 2026?
• Resurse gratuite: ghidul Q4 Reset și planul de urgență „Primele 10 minute”

Brîndușa Maria, Senior Software Test Analyst, certificată ISTQB® Certified Tester Advanced Level Test Analyst (CTAL-TA). Scriu despre cum recunoști escrocheriile online. LinkedIn

Notă: articolul se bazează pe cercetarea și experiența mea profesională. Am folosit unelte de inteligență artificială la redactare și la stilizare.