Dacă vezi și auzi, încă nu înseamnă că e adevărat
Pe scurt: un deepfake este un video, o voce sau o imagine creată ori modificată cu inteligență artificială, ca să pară că o persoană reală spune sau face ceva ce nu a spus și nu a făcut niciodată. Escrocii îl folosesc ca să te convingă să investești, să trimiți bani unei „rude” la necaz sau să faci o plată urgentă la serviciu. Nu te baza pe ce vezi și auzi: verifică pe un canal oficial, sună tu persoana la un număr cunoscut și nu acționa sub presiune.
Cuprins
Ce este un deepfake
Cuvântul vine din „deep learning” (învățare profundă, o ramură a inteligenței artificiale) și „fake” (fals). Un program de AI analizează sute sau mii de imagini și înregistrări cu o persoană, apoi poate genera un video sau o voce nouă, în care persoana pare să spună orice vrea autorul.
Primele deepfake-uri se recunoșteau ușor: fețe încețoșate, buze care nu se potriveau cu vocea. Cele de azi sunt mult mai convingătoare, iar pentru o clonă de voce sunt suficiente câteva secunde de înregistrare, luate de pe rețelele sociale sau dintr-un mesaj vocal. Uneltele sunt ieftine și ușor de folosit, deci nu mai e nevoie de un expert ca să faci unul.
Cum folosesc escrocii deepfake-urile
- Reclame cu persoane cunoscute care „recomandă” investiții. Politicieni, oameni de afaceri, prezentatori sau medici apar în videoclipuri modificate în care laudă o platformă de investiții sau un „leac”. În România, DNSC a avertizat încă din 2025 asupra videoclipurilor deepfake cu Nicușor Dan și Ilie Bolojan care promovau „oportunități de investiții”. Mai multe despre asta în articolul despre escrocheriile cu platforme de tranzacționare.
- Vocea unei rude la necaz. Primești un apel sau un mesaj vocal cu vocea copilului, a părintelui sau a unui prieten: „am avut un accident, am nevoie urgent de bani”. Vocea e clonată din înregistrări publice.
- Directorul care cere un transfer urgent. La serviciu, primești un e-mail și apoi un apel video cu „șeful” sau „directorul financiar”, care îți cere o plată confidențială. În 2024, un angajat al firmei Arup din Hong Kong a transferat aproximativ 25 de milioane de dolari după un apel video în care toți „colegii” erau deepfake-uri.
- Profiluri false și șantaj. Fotografii și videoclipuri generate pentru profiluri de dating false sau imagini intime falsificate, folosite apoi pentru șantaj.
- Dezinformare. Declarații false puse în gura politicienilor, mai ales în campanii electorale, ca să manipuleze opinia publică.
Ce e nou în 2026
- Deepfake-urile trebuie etichetate în UE (august 2026). De la 2 august 2026 se aplică regulile de transparență din Regulamentul european privind inteligența artificială (AI Act): cine publică un deepfake trebuie să spună clar că imaginea, vocea sau videoclipul au fost generate sau modificate cu AI. Pentru unele obligații tehnice de marcare ale sistemelor deja existente pe piață, termenul a fost amânat la 2 decembrie 2026. Escrocii nu vor respecta regula, dar o etichetă lipsă nu mai poate fi pusă pe seama neștiinței.
- DNSC avertizează asupra conținutului deepfake (august 2026). Pe 26 august 2026, DNSC a atras atenția asupra imaginilor, vocilor și videoclipurilor generate sau modificate cu AI, folosite pentru dezinformare, manipulare și fraude. Recomandări: verifică sursa, caută elementele neobișnuite din imagine sau sunet, consultă mai multe surse independente și nu distribui conținut șocant înainte să-i confirmi autenticitatea.
- Un medic cunoscut, folosit fără acord în reclame (septembrie 2026). O investigație Snoop a arătat că reclame la tratamente „miraculoase” afișate pe site-uri românești foloseau videoclipuri făcute cu AI cu chirurgul Irinel Popescu. Detalii în articolul despre escrocheriile medicale.
Concluzia practică: în 2026, un video cu o persoană cunoscută nu mai e o dovadă. E doar o afirmație care trebuie verificată.
Cum recunoști un deepfake
Deepfake-urile bune sunt greu de recunoscut doar cu ochiul liber, dar multe încă au semne:
- Buzele nu se potrivesc perfect cu vocea, mai ales la cuvintele rapide.
- Fața e prea rigidă sau prea netedă, clipitul e rar sau nefiresc, privirea pare „goală”.
- Margini ciudate în jurul feței, părului, ochelarilor sau cerceilor, mai ales când persoana își întoarce capul.
- Vocea sună plat sau metalic, fără respirații, cu intonație nepotrivită pentru emoția din mesaj.
- Fundalul sau lumina nu se potrivesc cu fața.
Cel mai sigur semn nu e tehnic, ci contextul:
- Mesajul îți cere bani, date sau o decizie rapidă.
- Persoana face ceva ce nu face de obicei: un președinte nu recomandă platforme de investiții, un medic nu vinde leacuri în reclame, directorul nu cere transferuri secrete pe WhatsApp.
- Videoclipul nu apare pe canalele oficiale ale persoanei respective sau în presa serioasă.
Cum te protejezi
- Stabilește un cuvânt de siguranță în familie. Un cuvânt pe care doar voi îl știți și pe care îl cereți la orice apel urgent cu bani.
- Închide și sună tu înapoi la numărul pe care îl ai deja salvat, nu la cel de pe care ai fost sunat.
- Verifică pe canalele oficiale. Caută declarația pe site-ul sau pe paginile oficiale ale persoanei ori ale instituției.
- La serviciu, aplică regula celor două confirmări pentru orice plată urgentă sau neobișnuită, pe un al doilea canal, indiferent cine pare să o ceară.
- Nu te grăbi. Urgența e unealta principală a escrocilor; câteva minute de verificare nu strică o situație reală.
- Limitează ce publici. Înregistrările video și vocale publice pot fi folosite pentru clonare; setează-ți profilurile ca private unde se poate. Vezi și cum îți protejezi conturile de social media.
Ce faci dacă ai fost păcălit sau dacă apari tu într-un deepfake
- Dacă ai trimis bani, sună imediat banca și cere blocarea sau contestarea plății, apoi depune plângere la Poliție.
- Păstrează dovezile: videoclipul, linkul, capturi de ecran, numărul de telefon, conversațiile.
- Raportează conținutul platformei pe care l-ai văzut și anunță DNSC, la 1911 sau pe pnrisc.dnsc.ro.
- Dacă apari tu într-un deepfake, cere platformei eliminarea lui și avertizează-ți contactele. Pentru imagini intime falsificate, StopNCII.org te ajută să blochezi răspândirea lor pe platformele mari, fără să trimiți imaginile cuiva.
Unelte utile
Nicio unealtă nu e infailibilă, dar te pot ajuta la o primă verificare:
- InVID-WeVerify: extensie de browser folosită de jurnaliști ca să analizeze videoclipuri și să caute de unde provin.
- Google Lens și TinEye: căutare după imagine, ca să găsești originalul unei fotografii sau al unui cadru din video.
- Deepware Scanner: scanează un videoclip pentru semne de deepfake.
- Sensity: platformă de detectare a deepfake-urilor, folosită mai ales de firme.
Și cel mai important instrument rămâne o întrebare simplă: „Cine are de câștigat dacă eu cred asta acum?”. Același tipar apare și în phishing.
Întrebări frecvente
Ce este, pe scurt, un deepfake?
Un video, o voce sau o imagine creată ori modificată cu inteligență artificială, ca să pară că o persoană reală spune sau face ceva ce nu a spus și nu a făcut.
Un video cu o persoană cunoscută care recomandă o investiție poate fi real?
Aproape sigur nu. Politicienii, bancherii și vedetele nu recomandă platforme de investiții în reclame pe rețelele sociale. Verifică pe canalele lor oficiale.
Cum mă apăr de un apel cu vocea clonată a unei rude?
Închide și sună tu persoana la numărul știut. Stabiliți dinainte, în familie, un cuvânt de siguranță pentru situațiile urgente.
Unde raportez un deepfake?
Platformei pe care l-ai văzut, la DNSC (1911 sau pnrisc.dnsc.ro) și la Poliție, dacă ai pierdut bani.
Surse
- JURIDICE.ro: DNSC avertizează asupra riscurilor generate de conținutul deepfake (26 august 2026)
- Digi24: DNSC: au revenit videoclipurile deepfake în care persoane cu notorietate par că girează oportunități de investiții (2 iunie 2025)
- Snoop: Pirații digitali ai Kremlinului (9 septembrie 2026)
- Paul, Weiss: EU Finalises Transparency Rules for AI-Generated Content (august 2026, în engleză)
- Comisia Europeană: Code of Practice on Transparency of AI-generated Content (în engleză)
- CNN: Arup revealed as victim of $25 million deepfake scam (mai 2024, în engleză)
Despre autoare
Brîndușa Maria, Senior Software Test Analyst, certificată ISTQB® Certified Tester Advanced Level Test Analyst (CTAL-TA). Scriu despre cum recunoști escrocheriile online. LinkedIn
Notă: articolul se bazează pe cercetarea și experiența mea profesională. Am folosit unelte de inteligență artificială la redactare și la stilizare.
📢 Distribuie informațiile, fii în siguranță! 🔒✨ Apasă butoanele de share de mai jos și ajută-i și pe ceilalți să navigheze în siguranță pe Internet. Cu cât știm mai multe despre escrocheriile online, cu atât suntem mai protejați! 🚀💙