Programul care intră pe telefon sau pe calculator pentru că tu i-ai deschis ușa
Pe scurt: malware-ul este orice program făcut să te păgubească: să-ți fure parolele și conturile, să te spioneze sau să-ți blocheze fișierele și să ceară bani. Rareori intră singur. De cele mai multe ori îl instalezi tu, fără să știi: o aplicație „de ajutor” cerută la telefon, un document dintr-un e-mail, un program descărcat din altă parte decât magazinul oficial. Regula care te apără: instalezi doar din magazinul oficial și niciodată la cererea cuiva care te-a contactat.
Cuprins
Ce este malware-ul
Cuvântul vine din „malicious software”, adică program rău intenționat. Este a treia ușă de intrare după mesajele false și apelurile: după ce phishingul, vishingul sau smishingul te conving să faci un pas, malware-ul e ceea ce rămâne instalat după.
- Un program obișnuit face ce îți promite. Malware-ul face altceva, în fundal.
- Poate sta luni de zile pe dispozitiv fără semne vizibile.
- Face parte din familia vectorilor de atac, adică a ușilor prin care intră escrocii.
Tipurile pe care le întâlnești
- Infostealer. Fură ce ai salvat în browser: parole, cookie-uri, sesiuni deschise, uneori capturi de ecran, fișiere și chei de portofele de criptomonede. Cu o sesiune furată, atacatorul poate intra în contul tău fără parolă și fără cod.
- Troian de acces la distanță (RAT) și spyware. Îți dă atacatorului controlul telefonului sau al calculatorului: citește mesaje, apeluri, contacte și parole, vede ecranul.
- Troian bancar. Imită aplicația băncii sau stă peste ea, ca să-ți citească datele și codurile.
- Ransomware. Criptează fișierele și cere bani ca să le deblocheze. Din ce în ce mai des, fură întâi datele și amenință că le publică.
- Programe de tip „încărcător” (loader, dropper). Intră primele și aduc altele după ele.
Cum ajunge pe dispozitivul tău
- Aplicația falsă instalată din afara magazinului. DNSC a avertizat în iulie 2024 asupra troianului Rafel RAT pe Android, instalat prin aplicații care se dau drept „Black WhatsApp”, „Story Saver for Instagram”, actualizări de sistem, jocuri sau antivirusuri. România a fost printre țările vizate, iar 87,5% dintre telefoanele infectate rulau versiuni vechi de Android, fără actualizări.
- Linkul din e-mail. În mai 2025, DNSC a descris un e-mail cu subiectul „Avertisment încălcare a drepturilor de proprietate intelectuală”, trimis de un fals birou de avocatură. Linkul scurt trecea prin mai multe redirecționări și instala un infostealer.
- Apelul care te convinge să instalezi. Un apelant „de la bancă” te roagă să instalezi o aplicație cu numele băncii „ca să-ți securizeze cardul”. În august 2026, Malwarebytes a descris un caz în care un apel de 13 minute a dus la instalarea unui troian și a unui program care transmite în timp real datele cardului tău către un dispozitiv al atacatorului.
- Atașamentul sau programul „crăpat”. Fișiere .exe, .bat, .zip, .rar sau .js trimise de necunoscuți, ori programe piratate descărcate de pe site-uri neoficiale.
- Mesajul cu link. Un SMS sau un mesaj pe WhatsApp care îți cere să descarci un „APK”, adică un fișier de instalare Android din afara magazinului oficial.
Ce e nou în 2026
- Ransomware-ul a crescut cu peste 153% în România. Potrivit raportului anual al DNSC pe 2025, publicat în august 2026, ransomware-ul a lovit 22 de instituții publice, 119 firme și 115 persoane fizice care au cerut sprijin. Între cele afectate: Apele Române (activitate blocată aproape o săptămână), Electrica, Complexul Energetic Oltenia și centre de transfuzie sanguină din Maramureș și Craiova.
- Atacurile continuă în 2026. Pe 29 iulie 2026, ransomware-ul a vizat stații de lucru și servere ale Administrației Naționale a Penitenciarelor.
- În SUA, pierderile raportate din ransomware au depășit 32 de milioane de dolari în 2025, potrivit raportului FBI, fără costurile întreruperii activității. Cifra reprezintă doar o parte din realitate, pentru că multe atacuri nu sunt raportate.
- Peste 120 de „mărci” active. Europol a observat în 2025 mai mult de 120 de grupări de ransomware, cu atacuri în creștere. Banii nu mai vin doar din criptarea fișierelor, ci din amenințarea că datele vor fi publicate.
- Infostealerele alimentează tot restul. Europol le descrie ca pe un element-cheie pentru toată gama de atacuri din 2025: ele deservesc de la fraudatori până la afiliații de ransomware și brokerii de acces.
- Se desfiinţează rețele întregi. În mai 2025, Microsoft și Europol au dat jos aproximativ 2.300 de domenii ale infostealerului Lumma, care infectase peste 394.000 de calculatoare Windows în două luni. În noiembrie 2025, operațiunea Endgame a dezactivat infostealerul Rhadamanthys și peste 1.000 de servere, cu sute de mii de computere infectate și milioane de credențiale furate.
- Aplicația falsă care te ajută… să pierzi cardul. În august 2026, Malwarebytes, citând Group-IB, a descris un troian care transmite în timp real datele contactless ale cardului către un dispozitiv al infractorului, folosit apoi la plăți sau la bancomat.
Concluzia practică: pierderea nu începe cu un program uriaș, ci cu o singură instalare făcută de tine. De aceea, aceeași regulă merge pentru toate: nu instalezi nimic la cererea cuiva care te-a contactat.
De ce funcționează
- Încrederea în nume cunoscute. „Black WhatsApp”, „antivirus”, „actualizare de sistem”, numele băncii tale.
- Permisiunile. O aplicație care cere acces la „Accesibilitate” sau la „administrarea dispozitivului” poate citi ecranul și apăsa în locul tău.
- Graba. „Instalează acum, ca să nu-ți pierzi banii.”
- Dispozitivele neactualizate. Un telefon fără actualizări de securitate are găuri cunoscute.
- Lipsa semnelor. Un infostealer nu afișează nimic. Vezi problema abia când contul tău face lucruri pe care nu le-ai făcut.
Cum recunoști că ceva nu e în regulă
- Apar aplicații pe care nu le-ai instalat.
- Bateria se descarcă anormal de repede sau telefonul se încălzește fără motiv. DNSC indică acest semn pentru aplicațiile malițioase care rulează în fundal.
- O aplicație cere acces la Accesibilitate, la mesaje sau la administrarea dispozitivului fără motiv clar.
- Primești notificări de autentificare sau coduri pe care nu le-ai cerut.
- Contul tău de e-mail sau de social media postează sau trimite mesaje fără știrea ta.
- Browserul are extensii noi sau pagina de pornire s-a schimbat.
- Fișierele nu se mai deschid sau apare un mesaj care cere bani.
Cum te protejezi
- Instalezi doar din magazinul oficial. Google Play sau App Store, sau site-ul băncii pentru aplicația ei. Nu instalezi fișiere APK primite prin SMS, WhatsApp sau link.
- Nu instalezi nimic la cererea cuiva care te-a contactat. Mai ales aplicații „de suport”, „de securitate” sau de control la distanță.
- Oprești instalarea din surse necunoscute în setările telefonului.
- Verifici permisiunile. O aplicație de lanternă nu are nevoie de mesaje sau de Accesibilitate.
- Actualizezi telefonul și calculatorul. Actualizările repară chiar găurile pe care le folosește malware-ul.
- Nu deschizi atașamente de la necunoscuți. DNSC recomandă prudență mai ales la fișierele .exe, .bat, .zip, .rar și .js.
- Pui verificare în doi pași și folosești un manager de parole. Verificarea în doi pași îngreunează folosirea unei parole furate, iar un manager separat de browser reduce ce poate lua un infostealer.
- Faci copii de siguranță separate de dispozitiv, pe un disc sau un cont care nu e conectat permanent. Împotriva ransomware-ului, sunt singura plasă de siguranță.
Ce faci dacă l-ai instalat
- Deconectează dispozitivul de la internet (modul avion, Wi-Fi oprit), ca să oprești transmiterea de date.
- Anunță banca dacă ai dat date de card sau ai deschis aplicația băncii după instalare. Cere blocarea cardului.
- Schimbă parolele de pe alt dispozitiv, începând cu e-mailul și banca. Închide toate sesiunile active: un infostealer fură și sesiunile deschise, nu doar parolele.
- Pe telefon, resetează la setările din fabrică. DNSC recomandă să nu restaurezi apoi direct o copie de siguranță, pentru că programul rău intenționat poate fi inclus în ea.
- Pe calculator, rulează o scanare completă cu un antivirus de încredere și, dacă nu e sigur, reinstalează sistemul.
- La ransomware, nu plăti. Nu ai garanția că primești fișierele înapoi, iar plata finanțează următorul atac. Păstrează dovezile și raportează.
- Raportează la DNSC, la 1911 sau pe pnrisc.dnsc.ro, și depune plângere la Poliție dacă ai pierdut bani.
Nu te rușina. Cei care fac aceste aplicații le fac să semene perfect cu cele reale.
Întrebări frecvente
Ce înseamnă malware?
Malware vine din „malicious software” și înseamnă orice program făcut să păgubească: să fure date, să spioneze sau să blocheze fișiere. Virușii sunt doar un tip dintre ele.
Pot prinde malware doar deschizând un site?
Rar, și de obicei prin programe neactualizate. De cele mai multe ori trebuie să faci tu un pas: să instalezi o aplicație, să deschizi un fișier sau să dai o permisiune. De aceea contează ce instalezi și ce permisiuni dai.
Un telefon iPhone nu poate prinde malware?
E mai greu, pentru că aplicațiile se instalează dintr-un singur magazin. Dar nu e imposibil, iar frauda prin apel sau prin mesaj funcționează la fel pe orice telefon. Cele mai multe cazuri de aplicații false pe care le vezi în avertizări sunt pentru Android.
Îmi ajunge antivirusul?
Ajută, dar nu înlocuiește obiceiurile. Un antivirus poate prinde multe programe, dar nu te poate opri să instalezi chiar tu o aplicație la cererea unui apelant. Actualizările, verificarea în doi pași și atenția contează la fel de mult.
Ce fac dacă mi-a fost criptat calculatorul și mi se cere o răscumpărare?
Nu plăti. Deconectează calculatorul de la rețea, păstrează mesajul și dovezile, raportează la DNSC (1911) și la Poliție și restaurează din copiile de siguranță. Dacă nu ai, cere ajutorul unui specialist înainte să ștergi ceva.
Surse și resurse
- DNSC, avertizare din 4 iulie 2024: troianul Rafel RAT pentru Android
- DNSC, alertă din 27 mai 2025: phishing cu infostealer, e-mailuri false de avocatură
- DNSC, raportul anual de activitate pe 2025, prezentat în presă în august 2026
- Europol, IOCTA 2026, publicat pe 28 aprilie 2026
- Microsoft, acțiunea împotriva Lumma Stealer, 21 mai 2025
- Malwarebytes, „New Android malware lets criminals use your bank card in real time”, 13 august 2026, pe baza cercetării Group-IB
- FBI, Internet Crime Report 2025, publicat în aprilie 2026
- Economica.net, 29 iulie 2026: atacul ransomware asupra Administrației Naționale a Penitenciarelor
- Unde raportezi: DNSC, telefon 1911 și pnrisc.dnsc.ro; Poliția Română, 112 în caz de urgență
Citește mai departe în această serie
- Ce este un vector de atac? Ușile prin care intră escrocii în 2026
- Ce este phishingul și cum te ferești de el în 2026?
- Ce este vishingul? Apelurile frauduloase și vocile clonate în 2026
- Ce este smishingul? SMS-urile false cu colete, taxe și bănci în 2026
- Resurse gratuite: ghidul Q4 Reset și planul de urgență „Primele 10 minute”
Despre autoare
Brîndușa Maria, Senior Software Test Analyst, certificată ISTQB® Certified Tester Advanced Level Test Analyst (CTAL-TA). Scriu despre cum recunoști escrocheriile online. LinkedIn
Notă: articolul se bazează pe cercetarea și experiența mea profesională. Am folosit unelte de inteligență artificială la redactare și la stilizare.
📢 Distribuie informațiile, fii în siguranță! 🔒✨ Apasă butoanele de share de mai jos și ajută-i și pe ceilalți să navigheze în siguranță pe Internet. Cu cât știm mai multe despre escrocheriile online, cu atât suntem mai protejați! 🚀💙