Ai căutat corect. Escrocii au răspuns primii
Pe scurt: nu orice rezultat din Google este de încredere. Escrocii plătesc reclame sau fac în așa fel încât paginile lor false să apară primele, exact când cauți un program de descărcat, numărul de suport al unei firme sau site-ul unei instituții. Pagina arată ca cea reală, dar te păcălește să descarci ceva sau să scrii date personale. Regula simplă: pentru bancă, instituții și programe, nu cauți și nu dai clic pe primul rezultat. Scrii tu adresa sau deschizi un semn de carte pe care l-ai salvat.
Cuprins
Ce înseamnă rezultate false în Google
Pe internet se numește „SEO poisoning”, adică „otrăvirea” rezultatelor de căutare. Pe înțelesul tău: escrocii pun o pagină capcană acolo unde te uiți tu când cauți ceva.
Există două drumuri:
- Reclama plătită. Escrocul plătește Google ca să apară primul, sub eticheta „Sponsorizat” sau „Ad”. Pare un rezultat obișnuit, doar că are o etichetă mică.
- Pagina urcată în clasament. Escrocul folosește tehnici de „optimizare” (SEO), prin care o pagină ajunge sus în rezultate, fără să plătească o reclamă.
În ambele cazuri, nu tu ai greșit căutarea. Ai căutat ce trebuie. Ei au pus capcana pe drum.
Face parte din familia vectorilor de atac, adică a ușilor prin care intră escrocii. Spre deosebire de phishing sau smishing, aici nu primești nimic. Tu cauți, iar ei sunt acolo.
Ce caută oamenii și ce găsesc
- Un program de descărcat. Cauți „ChatGPT download”, „descarcă un convertor PDF” sau „antivirus gratuit” și primul rezultat este o copie a site-ului oficial, cu un fișier care nu e ce pare.
- Numărul de suport. Cauți „numărul de telefon al băncii” sau „suport” și apare un număr care sună la escroci. Despre numere false puse și în răspunsurile AI am scris în articolul despre internetul fără căutare.
- Site-ul unei instituții sau al unui serviciu. Cauți „plată taxe” sau „depune o plângere” și primul rezultat este o copie care îți cere date și bani.
- Oferte, bilete, cupoane. Evenimente populare, reduceri și „oferte” care sunt prea bune ca să fie reale.
- Medicamente sau tratamente. Magazine care nu trimit nimic sau trimit altceva.
Cum decurge, pas cu pas
- Ai o nevoie. Un program, un număr, o plată, o ofertă.
- Cauți în Google. Ești grăbit, deci apeși pe primul rezultat.
- Pagina arată oficial. Aceleași culori, aceeași siglă, același stil.
- Ți se cere ceva. Să descarci un fișier, să copiezi o comandă, să suni un număr sau să scrii date.
- Se produce paguba. Un program care fură parole, bani plătiți pentru nimic sau date folosite apoi la fraude.
Ce e nou în 2026
- Programele AI sunt noua momeală. Pe 28 mai 2026, Malwarebytes a descris un site fals care copiază pagina de descărcare ChatGPT și apare la căutarea „ChatGPT download”, prin reclame plătite și prin tehnici de urcare în rezultate. Butonul pentru Windows dă un program care fură date. Cel pentru Mac dă un program care fură parolele salvate în browser, sesiunile deschise și portofelele de criptomonede.
- Aceeași idee, cu instrucțiuni de copiat. Graphika a observat în aprilie 2026 un val de reclame false la căutări precum „get claude code”. Paginile cereau să copiezi și să rulezi o comandă pe calculator. Adresele erau înregistrate cu doar câteva zile înainte de reclamă, ca să scape de filtre.
- Chiar și instituțiile sunt imitate. În septembrie 2025, FBI a avertizat că escrocii copiază site-ul oficial pe care americanii raportează fraudele. Oamenii ajungeau acolo căutând site-ul real. FBI recomandă să sari peste rezultatele „sponsored” și să scrii adresa direct în bara browserului.
- Reclamele false sunt miliarde. Raportul Google pe 2025, publicat în aprilie 2026, arată peste 8,3 miliarde de reclame blocate sau retrase și 24,9 milioane de conturi de advertiseri suspendate. Dintre acestea, 602 de milioane de reclame și aproximativ 4 milioane de conturi erau legate de escrocherii. Google spune că peste 99% dintre reclamele care încalcă regulile sunt oprite înainte să fie afișate. Restul ajung la oameni.
- Același truc, pe rețelele sociale. În martie 2026, DNSC a avertizat asupra unor pagini care copiază ziare sau televiziuni și promovează investiții false prin reclame plătite, cu imaginea abuzivă a unor persoane publice. Detalii în articolul despre escrocheriile cu platforme de tranzacționare.
Concluzia practică: un rezultat din Google nu e o garanție. A apărut primul pentru că cineva a plătit sau a știut să-l urce, nu pentru că a fost verificat de cineva.
De ce funcționează
- Încrederea în Google. Ai încredere în rezultatele de sus, pe care le crezi verificate.
- Eticheta mică. „Sponsorizat” sau „Ad” se vede greu, mai ales pe telefon.
- Graba. Cauți ceva repede și apeși pe primul rezultat.
- Copia perfectă. Pagina falsă e identică cu cea reală, uneori cu aceeași siglă și aceleași texte.
- Adrese schimbate pe nesimțite. O literă în plus sau un cuvânt adăugat, greu de observat.
- Rezultate care apar și dispar. Escrocii folosesc adrese noi, făcute cu câteva zile înainte, și le schimbă când sunt descoperiți.
Cum recunoști un rezultat fals
- Are eticheta „Sponsorizat” sau „Ad” și vrei un site oficial, de exemplu banca sau o instituție.
- Adresa e puțin diferită de cea oficială: litere schimbate, cuvinte în plus, terminație ciudată.
- Cere să descarci un fișier sau să copiezi și să rulezi o comandă pe calculator, ca să „instalezi” ceva.
- Îți cere să suni un număr găsit în căutare, nu cel de pe cardul sau factura ta.
- Îți cere date personale sau date de card pe o pagină la care ai ajuns din căutare.
- Pagina promite oferte prea bune, cu termen scurt.
- Site-ul pare nou: fără politici clare, fără date despre firmă, cu greșeli de scriere.
Cum cauți în siguranță
- Pentru bancă, instituții și servicii importante, nu cauta. Scrie adresa singur sau folosește semnul de carte (favorites) salvat într-un moment liniștit.
- Programele se iau doar de pe site-ul oficial sau din magazinul oficial. Nu de pe primul rezultat din căutare.
- Nu copia și nu rula comenzi dintr-o pagină. Un program real nu îți cere asta ca să se instaleze.
- Pentru suport, folosește numărul de pe spatele cardului, de pe factură sau din aplicația oficială. Nu un număr găsit în căutare sau într-un răspuns AI.
- Sari peste rezultatele „Sponsorizat” când cauți un site oficial. Rezultatul real se găsește, de regulă, mai jos, printre rezultatele obișnuite.
- Verifică adresa, litera cu literă, înainte să scrii date. Mai ales în dreptul „.ro”, „.com”, „.eu”.
- Raportează reclama. În Google, apeși cele trei puncte de lângă reclamă și alegi „Raportează reclama”.
- Dacă ceva pare prea bun, oprește-te. Caută oferta direct pe site-ul firmei, nu printr-un rezultat din căutare.
Ce faci dacă ai ajuns pe pagina falsă
- Dacă ai închis pagina fără să faci nimic: nu s-a întâmplat nimic. Nu o mai deschide.
- Dacă ai descărcat sau ai rulat ceva: oprește internetul de pe dispozitiv, nu mai deschide aplicații importante (banca, e-mailul) și urmează pașii din articolul despre malware. Schimbă parolele de pe alt dispozitiv.
- Dacă ai scris date de card: sună banca imediat, la numărul oficial, și cere blocarea cardului.
- Dacă ai scris o parolă: schimb-o imediat pe site-ul real și oriunde ai mai folosit-o. Mai multe în articolul despre parolele furate.
- Dacă ai sunat un număr găsit în căutare: nu da coduri și nu instala nimic. Închide și sună tu la numărul oficial.
- Păstrează dovezile: adresa paginii, capturi de ecran, ora.
- Raportează la DNSC, la 1911 sau pe pnrisc.dnsc.ro, și depune plângere la Poliție dacă ai pierdut bani.
Nu te rușina. Rezultatele false arată exact ca cele reale, și oricine poate apăsa pe primul rezultat într-un moment grăbit.
Întrebări frecvente
Ce înseamnă SEO poisoning?
Este o expresie în engleză pentru „otrăvirea” rezultatelor de căutare: escrocii fac să apară sus în Google pagini false sau reclame false. Pe înțelesul tău: capcana e pusă acolo unde cauți.
Un rezultat din Google poate fi fals?
Da. Rezultatele plătite („Sponsorizat”) și cele urcate cu tehnici de optimizare nu sunt verificate de Google ca fiind oficiale. Google blochează miliarde de reclame false, dar o parte ajung la oameni.
Cum aflu dacă un număr de suport găsit în căutare e real?
Nu poți afla din căutare. Folosește numărul de pe spatele cardului, de pe factură sau din aplicația oficială. Un număr din căutare sau dintr-un răspuns AI poate fi pus acolo de escroci.
Pot folosi în continuare Google pentru orice?
Da, pentru lucruri obișnuite. Pentru bancă, instituții, plăți și programe de descărcat, mergi direct la adresa oficială, scrisă de tine sau salvată într-un semn de carte.
Am descărcat un program de pe un rezultat din Google. Ce fac?
Oprește internetul de pe dispozitiv, nu deschide banca sau e-mailul de pe el și schimbă parolele de pe alt dispozitiv. Urmează pașii din articolul despre malware și raportează la DNSC, la 1911.
Surse și resurse
- Malwarebytes, „Fake ChatGPT download site infects Windows and Mac users with malware”, 28 mai 2026
- Graphika, „Malicious Commands: Fake Claude Code and ChatGPT Installers”, 1 mai 2026
- FBI IC3, avertizare I-091925-PSA din 19 septembrie 2025: site-ul IC3 imitat și rezultatele „sponsored”
- Google, Ads Safety Report 2025, publicat în aprilie 2026
- DNSC, avertizare din 27 martie 2026: pagini care imită ziare și televiziuni și reclame cu investiții false
- Unde raportezi: DNSC, telefon 1911 și pnrisc.dnsc.ro; Poliția Română, 112 în caz de urgență
Citește mai departe în această serie
- Ce este un vector de atac? Ușile prin care intră escrocii în 2026
- Ce este malware-ul? Aplicațiile false, infostealerele și ransomware-ul în 2026
- Parole furate: cum ajung la atacatori și cum îți aperi conturile în 2026
- Ce sunt site-urile frauduloase și cum le eviți în 2026?
- Resurse gratuite: ghidul Q4 Reset și planul de urgență „Primele 10 minute”
Ce văd clienții când caută numele firmei tale?
Dacă ai un site sau un magazin, merită să știi ce găsește un client care caută numele tău în Google: apare site-ul tău, o copie sau reclama altcuiva? Când testez un site, verific și cum îl citesc Google și asistenții AI (ChatGPT, Gemini, Perplexity), și dacă informațiile despre firmă se găsesc ușor și corect. Primești problemele ordonate după cât te costă. Verific și dacă site-ul ține pasul cu cele mai noi reglementări care îl privesc, de la accesibilitate la protecția datelor, ca să afli din timp ce trebuie reparat. Nu este consultanță juridică. Vezi cum lucrez.
Despre autoare
Brîndușa Maria, Senior Software Test Analyst, certificată ISTQB® Certified Tester Advanced Level Test Analyst (CTAL-TA). Scriu despre cum recunoști escrocheriile online. LinkedIn
Notă: articolul se bazează pe cercetarea și experiența mea profesională. Am folosit unelte de inteligență artificială la redactare și la stilizare.
📢 Distribuie informațiile, fii în siguranță! 🔒✨ Apasă butoanele de share de mai jos și ajută-i și pe ceilalți să navigheze în siguranță pe Internet. Cu cât știm mai multe despre escrocheriile online, cu atât suntem mai protejați! 🚀💙